Stiri si noutati
Fii la curent cu cele mai noi stiri din agricultura

Teledetecția, criteriu eliminatoriu în acordarea subvențiilor de la APIA

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) a început să utilizeze tot mai intens, în ultimii ani, procedura de control prin teledetecție.

Anul trecut, de exemplu, au fost controlați prin această procedură aproximativ 75.600 de fermieri care au depus cereri de plată. Numărul reprezintă aproape două treimi din eșantionul de control stabilit de agenție pentru 2017, restul verificărilor fiind realizate prin procedurile clasice de control pe teren. Este o creștere substanțială față de 2015, când numărul fermierilor verificați prin teledetecție a fost de 48.000 (dintr-un eșantion total de control de aproximativ 57.000 de fermieri).

Control amănunțit

Utilizarea intensivă a teledetecției este justificată, în primul rând, de suprafața mare care poate fi acoperită într-un timp mai scurt decât cel necesar controlului pe teren. Un alt avantaj major îl reprezintă precizia informațiilor pe care le livrează această tehnologie în ceea ce privește amplasamentul parcelelor agricole declarate la plată și despre tipurile de culturi existente pe terenurile respective (fiecare plantă emite radiații electromagnetice specifice în spectrul vizibil și invizibil, în mai multe benzi spectrale, ceea ce permite identificarea rapidă a culturilor agricole existente pe suprafețele respective). Astfel, cu ajutorul imaginilor satelitare și/sau al celor aeriene (furnizate de aeronave sau drone), APIA determină:

suprafețele și amplasamentele parcelelor agricole;

tipurile de suprafețe agricole;

 culturile de pe respectivele parcele;

 modul în care se respectă normele de eco-condiționalitate;

existența elementelor neeligibile (clădiri, ape, păduri) pe terenurile agricole pentru care se depun cereri de plată.

Nereguli depistate

Cele mai uzuale tipuri de nereguli identificate de APIA cu ajutorul teledetecției sunt cele legate de amplasamentul și suprafețele terenurilor agricole declarate în exploatare de către fermieri. Neconcordanțele minore dintre hărțile topografice și ortofotoplanurile obținute prin teledetecție sunt compensate, iar pentru diferențe de maximum 3% între suprafața declarată și cea identificată prin teledetecție fermierii nu sunt penalizați. Peste acest prag se aplică progresiv penalizări, la peste 20% plata se suspendă pentru anul respectiv, iar la peste 50% se aplică nu doar suspendarea, ci și sancțiuni multianuale, pe o durată de până la 3 ani.

Alte tipuri de nereguli, la fel de des întâlnite, le reprezintă absența sau încadrarea eronată a culturilor menționate în cererile de plată, precum și nerespectarea prevederilor impuse pentru obținerea unui anumit tip de subvenții, cum este, de exemplu, cazul livezilor, exploatate în mod tradițional, unde producția principală este fânul. Dacă se depășește însă numărul maxim de 240 de pomi la hectar, producția principală nu o mai reprezintă fânul, ci fructele. Prin urmare, este vorba despre o altă încadrare atât în categoriile de subvenții acordate de APIA, cât și în ceea ce privește taxele și impozitele care trebuie plătite de fermier către stat.

Care sunt procedurile

În 2016, în județul Gorj au fost depistate cu probleme 1.300 de exploatații agricole verificate prin teledetecție. În 2017, în zonele Năsăud și Rodna, peste 1.200 de fermieri nu și-au primit subvențiile pentru că, la controlul prin teledetecție, au fost depistate neconcordanțe între situația din teren și cea declarată la APIA.

Pentru soluționarea problemelor depistate prin teledetecție, fermierii sunt înștiințați despre acestea și pot solicita reinterpretarea datelor cu modificările ulterioare solicitate de ei și/sau verificarea în teren a situației existente.

Ulterior, în cazul în care erorile sunt elucidate, cererile de subvenție sunt deblocate (plățile către fermierii controlați sunt suspendate până la finalizarea controlului). Conform declarațiilor oficialilor APIA, plățile aferente anului trecut, deblocate în ianuarie a.c., urmau să fie finalizate până la sfârșitul lunii martie (termenul-limită prevăzut de regulamentele europene fiind 30 iunie).