Ziarul Agricultorilor
Te tinem la zi cu cele mai noi tendinte in agricultura

Cercetarea agricola romaneasca vrea sa iasa din agonie

rsz_ripe_corn_stock3

Cercetarea agricola romaneasca, din orice perspectiva ar fi analizata, interna sau externa, pare blocata de aproape 25 de ani.

Daca, in anii ’20, acad. prof. Gh. Ionescu-Sisesti punea bazele agrofitotehniei in Romania prin intemeierea primului institut de cercetare, iar in anii ’60-’70 acad. A. V. Vranceanu crea, in premiera mondiala, primii hibrizi de floarea-soarelui, iar acad. N. N. Saulescu aducea la lumina principalele soiuri de grau din Romania, dupa 1989 intreaga cercetare a intrat intr-o stare letargica. Autoritatile au abandonat acest domeniu, iar institutele de cercetare, lipsite de finantare si cu o baza materiala invechita, nu au mai reusit sa obtina rezultate notabile. Au existat exceptii, fara a deveni insa un curent general. Piata s-a umplut de importuri, de la mere pentru consum la seminte de legume. in 2015, mai multe voci ale specialistilor din domeniu au incercat sa se faca auzite la unison si sa atraga atentia autoritatilor.
La final de an, in contextul unei conferinte, denumite sugestiv „Cercetarea agricola, la rascruce de drumuri“, Ministerul Agriculturii a incercat sa aduca la discutii toate partile implicate (mediul academic, institute, universitati, Ministerul Educatiei), in vederea identificarii unei solutii pentru restructurarea cercetarii agricole. Demersul are la baza si datoriile, de peste 140 milioane lei, inregistrate de acest domeniu si care nu pot fi preluate de Guvern in lipsa unor masuri clare de redresare. Depasita de IT (cu doar 70.000 de angajati) ca pondere in PIB (produsul intern brut), agricultura romaneasca are nevoie de reconstructia si revigorarea cercetarii. Prin urmare, se impune ca Ministerul Agriculturii sa obtina o alocare bugetara de minimum 1% (adica 380-400 mil. lei) pe o perioada indelungata. O asemenea finantare ar putea pune pe picioare o buna parte din entitatile de cercetare agricola aflate acum sub coordonarea MADR, MEN si ASAS, la care s-ar putea adauga unele surse private. Astfel, se poate crea un ecosistem care sa aduca un sprijin real, atat la nivel de consultanta, dar si la nivel de material biologic și tehnologii specifice. Resuscitarea cercetarii agricole se impune cu precadere pe fondul politicii agricole europene si al nevoii ca Romania sa-si consolideze cateva domenii-cheie de activitate. Elementele-cheie ale acestui proces sunt: finantarea cu minimum 1%, reorganizarea institutionala și consolidarea cercetarii la nivelul unor institute zonale, reducerea costurilor, implicarea in proiecte europene, deschiderea unor noi piete de desfacere.