Ziarul Agricultorilor
Te tinem la zi cu cele mai noi tendinte in agricultura

Cum a evoluat producția agricolă la nivelul UE și în România

Comisia Europeană a dat publicității, recent, o serie de evaluări asupra evoluției piețelor agricole în intervalul 2018-2019, pe baza rezultatelor înregistrate deja în cursul acestui an.
Conform analizei realizate de Directoratul General pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală din cadrul CE, producția totală de cereale la nivelul Uniunii Europene va fi mai mică decât se prognozase inițial, scăderea de peste 8% față de media din ultimii cinci ani având drept cauză principală seceta.


Grâu – Recolta cea mai afectată de valul de căldură uscată, care a durat din luna mai până în iulie, a fost cea de grâu, care a scăzut față de anul trecut cu 9%. Este al șaselea an consecutiv în care UE înregistrează o evoluție în minus la acest capitol, printre țările cu cele mai mari scăderi numărându-se Lituania (-33%), Letonia (-29%) și Germania (-18%). România a înregistrat, conform datelor Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, un plus de 2,3% față de anul trecut, recolta de grâu fiind de peste 10,2 milioane de tone.

Orz – Și producția de orz a fost afectată de valul de aer uscat care s-a abătut asupra Europei, recolta scăzând anul acesta cu 4%. La evoluția în minus a contribuit însă și faptul că suprafața dedicată culturilor de orz s-a diminuat în iarnă cu peste 11%, nefiind compensată de creșterea din primăvară, de numai 4%. Spre deosebire de evoluția înregistrată la nivelul UE, estimările inițiale arată că România a obținut în 2018 un plus substanțial de 9,5% la recolta de orz. Ca urmare a acestor evoluții la nivelul UE, prețurile la cereale au atins un maxim în cursul lunii august, ajungând la niveluri mai mari decât anul trecut: 50 de euro/tonă pentru grâu și 60 de euro/tonă pentru orz.

Porumb – Conform studiului citat, recolta de porumb în UE se așteaptă să înregistreze un declin de 6%, ca urmare a scăderilor înregistrate în principalele țări producătoare, Franța și România. Estimarea specialiștilor CE contrazice evaluările MADR, din august, conform cărora producția medie de porumb boabe la hectar în România va fi anul acesta mai mare decât cea din 2017 (care a fost de 3,7/ha). Potrivit Asociației Generale a Producătorilor de Porumb (AGPM), la nivelul întregii țări producția de porumb în 2018 este de peste 14,5 milioane de tone, ceea ce înseamnă că România va deveni, în 2018, principalul producător, devansând Franța, care a recoltat anul acesta doar 11,8 milioane de tone. (Conform datelor statistice, România ocupă deja de anul trecut primul loc ca suprafață cultivată.)

Floarea-soarelui – La nivelul UE se preconizează o scădere de 6% față de anul trecut (și 7% sub media pe ultimii 5 ani), alimentată în principal de declinul de 2,7% al recoltelor din Franța și România. Şi în acest caz evaluările diferă, deși Biroul Național de Statistică indica pentru 2018 o scădere a suprafețelor cultivate cu floarea-soarelui cu 20,7 mii ha faţă de anul trecut, așteptările fiind pentru o producție mai mare la hectar decât cea din 2017 (care a fost de 2,1 tone/ha).

Soia – La nivelul UE se preconizează un plus de 7%. Rămâne de văzut dacă în România se va confirma această evoluție, având în vedere că anul acesta sprijinul cuplat vegetal (SCV) pentru soia a fost mai mic decât cel de anul trecut.

Rapiță – Experții CE preconizează un declin 9% al producției de rapiță, ca urmare a condițiilor climatice de la începutul anului, improprii acestei culturi, dar și a temperaturilor ridicate din primăvară. Cele mai mari scăderi au fost înregistrate în Polonia (-18%), Germania (14%) și Franța (-11%), care sunt și principalele țări producătoare. România – locul 4 în UE în ceea ce privește producția de rapiță în 2017 – a înregistrat, conform studiului, un deficit de 9%.

Sfeclă de zahăr – Producția de sfeclă de zahăr înregistrează cea mai mică scădere la nivelul UE, de numai 1,7%, după ce eliminarea cotelor, în octombrie 2017, a favorizat o producție-record de +27% în 2017/2018. Excesul de producție a generat însă o scădere rapidă a prețului de achiziție, dar și a prețului zahărului, fapt care se resimte și în țara noastră. Rămâne de văzut dacă se vor confirma previziunile la nivel local, de 30-33 tone/ha, în creștere față de media din ultimii 10 ani (31 tone/ha), dar în scădere față de anul trecut (37 tone/ha), sau dacă România va reuși să se mențină și în 2018 pe poziția a opta în rândul țărilor membre ale UE în ceea ce privește valoarea producției agricole, care a crescut anul trecut cu 13,2%.