Agricultura ecologica din Romania se afla inca in faza incipienta de dezvoltare, dar inregistreaza o extindere rapida atat ca suprafata si nivel de diversificare a produselor, cat si ca numar de operatori.
PLUSURILE DE PRODUCTIE ECOLOGICA INREGISTRATE nu reusesc, totusi, sa-si gaseasca desfacere pe piata romaneasca, majoritatea acestora mergand la export. Potrivit Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale (MADR), in perioada 2010-2014 suprafata agricola certificata ecologic pentru productie a crescut cu aproximativ 66%, de la 182.000 de hectare la circa 300.000 de hectare. Suprafetele cultivate variaza intre 100 de metri patrati si 5.000 de hectare, media la nivel national fiind de 21 de hectare per cultura ecologica.
Cerealele detin primul loc in topul suprafetelor cultivate ecologic (cu 102.530 hectare), urmate de pasuni si fanete, culturi industriale, plante recoltate verzi, vita de vie (aproximativ 10% din vinurile produse in Romania sunt realizate in sistem ecologic), leguminoase uscate si proteaginoase si legume (doar 1.900 hectare). Si in zootehnie, sistemul ecologic a inregistrat o crestere de 60%, varfurile fiind inregistrate in sectorul bovinelor, ovinelor si caprinelor.
Proportional, numarul operatorilor din agricultura ecologica a crescut de peste patru ori. Intr-o prima faza s-a inregistrat un salt de la 3.155 de operatori, in 2010, la 15.544 in 2012, pentru ca, ulterior, sa se intre intr-o faza de regres, cauzat in principal de resursele financiare limitate pentru procesul de conversie si certificare, ajungandu-se la 14.470 in 2014.
Pentru a sustine efortul de trecere la agricultura ecologica, MADR a inclus scheme de sprijin in PNDR 2014-2020. Astfel, prin Masura 11 sunt alocate aproximativ 236 de milioane de euro pentru facilitarea procesului de conversie, certificare si mentinere a standardelor ecologice. Submasura 11.1 permite fermierilor sa beneficieze de plati compensatorii pentru conversie, valoarea acestora variind intre 124 de €/ha/an (pentru pajisti permanente) si 620 €/ha/an (pentru livezi). Submasura 11.2 este destinata sprijinirii efortului de mentinere a culturilor ecologice, platile fiind mai mici (442 €/ha/an in cazul livezilor si 111 €/ha/an pentru pajisti permanente).
Masurile de sprijinire sunt necesare mai ales in cadrul procesului de conversie – trecerea de la sistemele de cultura conventionala la cele certificate ecologic – si de obtinere a certificarii. Perioada de conversie variaza in functie de tipul culturii (intre 2 si 3 ani inainte de prima recolta a produselor ecologice) si de specia animalelor (de la 12 luni, in cazul bovinelor, la 6 saptamani in cazul pasarilor de curte pentru productia de oua). Organismul de inspectie acreditat de MADR poate prelungi sau scurta perioada de conversie, in functie de istoricul fermei sustinut cu documente justificative. La sfarsitul perioadei de conversie, dupa obtinerea certificatului de produs ecologic, operatorii certificati, dar si cei in curs de conversie, trebuie sa se inregistreze, prin directiile pentru agricultura judetene, ca operatori in agricultura ecologica. Inregistrarea este obligatorie in fiecare an.
Pentru a simplifica si reduce gradul de birocratizare a procedurilor de inregistrare, reprezentantii operatorilor din agricultura ecologica au solicitat recent modificarea Ordinului MADR nr. 1253 din 6 noiembrie 2013 (pentru aprobarea regulilor privind inregistrarea operatorilor in agricultura ecologica), in sensul inregistrarii operatorilor o singura data. Pe lista solicitarilor se mai afla: elaborarea unui ghid de bune practici pentru absorbtia fondurilor europene destinate agriculturii ecologice, acordarea unui ajutor minim detinatorilor de pajisti in zona de agromediu, precum si includerea in Planul national de achizitii publice verzi a obligativitatii ca minimum 50% din achizitiile de alimente pe lant alimentar scurt sa fie din segmentul produselor alimentare de calitate, respectiv alimente certificate in sistem ecologic, traditional, montan, local etc. Masura este necesara, in conditiile in care 70-80% din productia ecologica romaneasca este exportata anual. Una dintre principalele cauze ale acestui fenomen o reprezinta numarul inca redus de unitati de procesare pentru productia agricola ecologica, fapt care face ca majoritatea exporturilor sa fie sub forma de materie prima. Pe de alta parte, diferentele semnificative de pret fata de produsele agricole obtinute prin culturi convetionale au facut ca multi operatori de agricultura ecologica sa aleaga exportul ca o forma de asigurare a unui profit imediat.
